Undeva, nu foarte departe de capitala Colombo, dar in mijlocul dealului de unde incep superbele plantatii de ceai, se afla centrul spiritual, inima Sri Lankai. Aici s-a aflat ultima capitala a tarii inainte de a fi ocupata de britanici, dar, mai ales, aici se pastreaza relicva cea mai de pret a oricarui singhalez – dintele lui Buddha! Asa ca era un obiectiv care nu putea fi ratat, si, cum prin jur mai erau cateva atractii, am hotarat sa stam cateva zile in Kandy.
Evident, m-am pus pe cautat hoteluri. Asa ca, dupa ce am studiat recomandarile din Lonely Planet, am zis ca e cazul sa stam la Lakshmi GuestHouse, care era recomandata ca o “artdeco guesthouse”… recent preluata de “friendly owners of Palm Garden” care nu beneficia de o prezentare la fel de entuziasta. Zis si facut, trimit mail si, dupa nicio zi, primesc raspuns de la un tip Malik, care imi recomanda ca totusi e mai bine sa stam la Palm Garden, ca se lucreaza la Lakshmi si ca e mai bine la Palm Garden… Am mers pe mana lui, i-am trimis un e-mail de confirmare si l-am inclus pe traseu.
Am ajuns in Kandy cu o masina pe care o inchiriasem (cu tot cu sofer, evident) din Colombo pentru a vizita orasele istorice ale Sri Lankai… Soferul habar n-avea de Palm Garden, asa ca a inceput sa intrebe pe strada, cand am descoperit ca patronul, Malik, parea sa fie un star al orasului… toti il stiau si toti stiau unde e micul guesthouse… De altfel, si cand am stat efectiv la el, deoarece locatia era relativ departe de centru, de fiecare data trebuia sa luam un tuk-tuk… or, nu trebuia sa pronuntam numele pensiunii, ii ziceam soferului doar Malik si ne ducea fara nicio problema.
Am debarcat si, ca peste tot, au aparut diversi caratori de bagaje care ne-au dus in camera. Norocul face ca am nimerit o camera ce nu avea fereastra spre calea ferata din apropiere (da, Sri Lanka are cai ferate! Iar trenurile chiar merg!), asa ca am avut parte de niste nopti linistite… Camera, nimic iesit din comun, nici prea-prea, nici foarte-foarte, cu o lista de reguli afisata pe usa, semnata, pompos, “the manager”.
Mancarea, in schimb, era foarte buna si, la cerere, puteai sa ai parte si de mancare europeana, restaurantul era sus pe cladire, cu vedere spre calea ferata, casele din jur, dar, mai ales, inconjurata de acea verdeata superba a Sri Lankai…
In schimb, sufletul intregului business era patronul, Malik… Permanent cu zambetul pe buze, era acel tip de patron pe care imi doresc sa-l gasesc in guesthouse-urile in care poposesc… Vorbăreţ, plin de sfaturi si ponturi, dar si de glume, era o adevarata placere sa conversezi cu el… In schimb, din vorba in vorba, am atins o coarda sensibila… omul este musulman, unul dintre putinii musulmani din Sri Lanka, o tara budista cu o mare comunitate hindusa (tamilii), dar si cu una mai mica crestina (convertiti pe vremea britanicilor)… iar omul era extrem de interesat de probleme religioase, de diferente religioase, asa ca am povestit ore in sir…
Cu ocazia asta, am descoperit un Malik complex, o personalitate foarte interesanta, cu care ai ce sa vorbesti… am aflat ca are o prietena frantuzoaica cu care are o fetita care invata in Franta, ca uneori el se duce in Franta, iar copila vine in vacante la Kandy, o familie complet neobisnuita intr-o tara conservatoare ca Sri Lanka. L-am intrebat pe Malik daca a auzit de Jamal Malik si daca a vazut filmul Slumdog Millionaire, in mare voga cand am ajuns in insula de la sud de India. Spre marea mea surprindere, nu stia. Apoi, ne-a intrebat daca urmarim Peace TV… Cum nu auzisem in viata mea de acest post de televiziune, a fost randul lui sa se mire… «Cum nu ati auzit de Peace TV?»… asa ca ne-a invitat la el acasa, o cladire adiacenta guesthouse-ului, ca sa vedem Peace TV.
Ei bine, atunci chiar ca am avut o surpriza… Presupun ca ati vazut (fie direct, fie in filme) sau ati auzit de programele TV religioase ale companiilor religioase din SUA, chiar si la noi exista Radio Vocea Sperantei. Ei bine, Peace TV este un program similar, dar musulman, majoritatea emisiunilor fiind in engleza… Diferenta majora fata de programele religioase americane este ca Peace TV nu e un program de propovaduire, ci un program de dezbateri… nu sunt numai musulmani care vorbesc, ci si crestini (cu precadere), evrei, hindusi si, uneori, budisti… si, pentru cei interesati, e un program chiar interesant, pentru ca este destul de deschis… Evident, mai au si emisiuni de genul uneia in care au prezentat un fost pastor al unei biserici private din SUA care s-a luminat si a trecut la islamism…
Daca ajungeti prin Kandy, va recomand sa stati la Palm Garden! Pretul e bun, conditiile OK, masa buna si, in plus, puteti sa povestiti si cu Malik… Si, credeti-ma, daca sunteti interesati de civilizatia locala sau de religie, aveti ce povesti.
Site-ul Palm Garden Kandy: https://www.palmgardenkandy.com/
Site-ul Peace TV: https://www.peacetv.tv/
Palm Garden Guesthouse – Kandy
cu tuk tuk-ul in curte !
Receptia
Camera
Restaurantul de pe acoperis
Personalul de Colombo trece pe langa guesthouse
De jur imprejur, totul verde …
Pofta buna !
Pe culoarele guest house-ului
Cu Malik, la plecare
Pot sa confirm cele spuse de Imperator. La sfatul lui ne-am cazat la Palm in ianuarie anul asta si intradevar a fost foarte ok. Pretul e totusi un pic mai mare decat ce mai gasesti prin Kandy, dar si conditiile sunt foarte bune, iar Kandy este intradevar un centru spiritual.
[…] de budiste). Dar, inainte de dansuri, nu se poate sa nu trec pe la simpaticul Malik, patronul de la Palm Garden Guesthouse unde m-am simtit asa de bine in ciuda vremii cainoase. Desi nu am nicio harta, reusesc sa-i gasesc […]